VESTE BUNĂ!

Din toamna acestui an specializarea Litere va funcţiona în cadrul Universtităţii Emanuel din Oradea!

ARACIS a cercetat dosarul de autoevaluare şi a dat acordul oficial pentru înfiinţarea acestei specializări în cadrul UEO.

vă aşteptăm la admitere!

Cartea cu gust de miere…

 

 

 

În data de 22 mai, la ora 12.00, în Capela Mare a Universităţii Emanuel,

dr. Ioana Costa, va susţine o conferinţă legată de traducerea cărţii Ezechiel din limba greacă a Septuagintei:

Cartea cu gust de miere

 

Ezechiel 3:3 El mi-a zis: „Fiul omului, hrăneşte-ţi trupul şi umple-ţi măruntaiele cu sulul acesta pe care ţi-l dau!” L-am mâncat şi în gura mea a fost dulce ca mierea.

Conf. Dr. Ioana Costa este unul dintre principalii contributori în cadrul proiectului Septuaginta, NEC-Polirom. Vezi lista contributorilor. A tradus şi realizat comentariile la următoarele cărţi: Deuteronom, Judecători, 4 Regi, Eclesiastul, Ezechiel. Ioana Costa este, din 1990, profesor la Catedra de Filologie Clasică a Facultăţii de Limbi si Literaturi Străine (Universitatea din Bucureşti). Absolventă a acestei secţii, şi-a susţinut doctoratul în lingvistică indo-europeană în 1996. A publicat două monografii: Neflexibile indo-europene (1999) şi Fonetică istorică latină (2003). A participat (traduceri, note, studii /coordonare) la trei proiecte majore: Septuaginta (Polirom-Colegiul Noua Europă, 8 volume: 2004-); Plinius, Naturalis Historia. Enciclopedia cunoştinţelor din Antichitate (Polirom, 6 volume: 2001-2004); Seneca, Opera philosophica (Polirom, 6 volume: 1999-).

Imaginea: Vision of God by William Blake

Andrei Marga la Oradea in 25 aprilie!

 

Prof. dr. Andrei Marga nu mai are nevoie de prezentări foarte detaliate. Fost ministru al învăţămîntului, fost rector al Universităţii Babeş Bolyai din Cluj, actualmente, preşedintele Consiliului academic al aceleiaşi universităţi, autor a numeroase cărţi şi articole referitoare la filozofia modernă şi postmodernă, profesorul Andrei Marga

va susţine în data de 25 APRILIE , la ora 15.30 o conferinţă publică referitoare la teologia lui Joseph Ratzinger, actualul Papa.

Conferinţa va avea loc în Capela Mare a Universităţii Emanuel din Oradea.

Adrian Papahagi la Oradea! Despre destin, predestinare şi providenţă de la Platon, neoplatonici, Augustin şi Boethius…

În data de 24 aprilie, la ora 12.00-13.30, în Capela Mare

a Universităţii Emanuel din Oradea

 

„Otrava filozofilor”, sau despre destin si providenta

de la Platon la Carolingieni

 

Dr Adrian Papahagi
Univ. Babes-Bolyai, Cluj
Fellow, New Europe College, Bucuresti

Conferinta de fata pleaca de la un text fondator al evului mediu: Consolarea Filozofiei, compusa de Boethius în 524, cu putin timp înainte de moarte. Numit pe drept cuvânt de catre Lorenzo Valla „ultimul dintre romani si primul dintre scolastici”, Boethius a scris o opera în care sintetizeaza gândirea antichitatii târzii, crestine si pagâne deopotriva. În secolul „renasterii” carolingiene, opera lui Boethius este redescoperita si împreuna cu ea revin în istoria gândirii filozofice concepte aristotelice, neoplatonice si stoice uitate de câteva secole. Desi autorii din care se inspira Boethius sunt de mult uitati, iar cunoasterea limbii greceşti a devenit un rar privilegiu în Occident, carolingienii reiau, prin intermediul lui Boethius si al altor autori ai antichitatii târzii, dialogul filozofic si teologic cu „cei vechi”. Adesea însa, doctrina acestora nu mai este compatibila cu credinta crestina, iar savantii carolingieni sunt primii care denunta „otrava filozofilor” transmisa, fie si în doze homeopatice, de Boethius.

Adrian Papahagi a facut studii de filologie clasica si germanica la Univ. din Cluj si la Ecole Normale Supérieure (Paris). Este doctor în studii medievale al Univ. Paris IV-Sorbonne, cu o teza despre destin si providenta în literatura germanica veche (sec. VII-XII). A predat engleza veche la Sorbona. În prezent este lector la Facultatea de Litere a Univ. Babes-Bolyai (Cluj) si fellow al Colegiului Noua Europa (Bucuresti). Are în proiect realizarea unui nou catalog al manuscriselor Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia.

Imaginea: Boethius On the Consolation of Philosophy Italia : 1385 MS Hunter 374 (V.1.11) vezi http://special.lib.gla.ac.uk/exhibns/chaucer/influences.html

Mai au vreo şansă filologii? De ce litere acum?

Mai au vreo şansă filologii acum sau este un drum înfundat? Este oare o prostie să îţi alege o meserie care pare învechită?

De ce merită să alegi Litere acum?

Tot mai mcă are un viitor greu de evaluat acum. Mulţi tineri se întreabă ce profesie le-ar aduce şi împlinirea profesională şi destule resurse materiale pentru a trăi decent. Plecarea în străinătate pentru a face diferite slujbe de sezon este o alternativă care tentează pe mulţi.

Foarte mulţi tineri au ales Dreptul sau Ştiinţele Medicale sau Informatică indiferent dacă au avut chemare spre acel domeniu sau nu numai pentru motivul că „acolo se cîştigă bine”.

Lucrurile s-au schimbat. Experimentăm o inflaţie de avocaţi, medici şi specialişti în IT şi o de deflaţie de personal calificat în susţinerea unui domeniu care devine tot mai central şi strategic în perioada post-postmodernă pe care o trăim: COMUNICAREA.

Citeşte mai departe…

Cum intru la Litere la Emanuel?

Admiterea în cadrul universităţii Emanuel la secţia de litere se desfăşoară după cum se arată în ghidul Admiterii. Reamintim cîteva dintre condiţiile speciale pe care le impunem:

1. Pentru a fi student în cadrul UEO trebuie să faci parte dintr-o comunitate evanghelică parte a Alianţei Evanghelice

2. La admitere va trebui să treci printr-un interviu în cadrul căruia va trebui să îţi depui mărturia personală şi să răspunzi la întrebări din Mărturisirea de Credinţă.

3. Va trebui să susţii o examinare scrisă, o compunere liberă referitoare la o temă dată pentru a demonstra că „ai condei”, vocabular, stil, talent în a controla expresia scrisă.

Vezi pentru alte detalii Ghidul Admiterii.

Ce diplomă mi se dă?

După finalizarea celor trei ani de studii, vei obţine o diplomă în filologie-litere, echivalentă cu diploma de la orice altă specializare de acest tip din ţară.

Cu această diplomă poţi fi angajat în oricare dintre aceste domenii:

Editare carte,

Creaţie artistică literară,

Redacţii radio, televiziune

Public relations – purtător de cuvînt

Profesor de limba şi literatura română

Profesor de limba şi literatura engleză

Jurnalism

Traducător specializat şi autorizat Etc.

Cu această diplomă poţi continua cu Masterul în ştiinţe umaniste şi chiar doctorat în Teologie sau Litere.

Cine mă învaţă ce?

Pentru a cîştiga prestigiu naţional şi internaţional la specializarea Litere au fost chemaţi în primul rînd profesori tineri, dar care şi-au făcut şcolile cu marii maeştrii ai filologiei, fie în ţară fie în străinătate.

Unii dintre profesorii invitaţi sunt în procesul de a da răspunsul definitiv la invitaţia făcută, de aceea numele acestora vor fi făcute publice în perioada care urmează.

Dr. Valentin Chifor, Dr. Marius David Cruceru, Dr. Dr. Corneliu Simuţ, Drd. Ramona Simuţ, Drd. Remus Burcă, Drd. Alina Burcă, As. Brîndaş Mariana sunt parte din echipa permanentă.

Pe lîngă aceştia au fost invitaţi să facă parte din această iniţiativă şi să susţină conferinţe în cadrul programului de pregătire a tinerilor filologi şi pentru promovarea literelor în rîndul noii generaţii următorii profesori sau cercetători: Dr. Cristian Bădiliţă, care a luat un doctorat din partea universtăţii Sorbonna, trăieşte în Franţa şi a scris mai multe zeci de cărţi pînă la 39 de ani, Dr. Adrian Papahagi, de la Universitatea din Cluj, anglist, cu un doctorat obţinut la Sorbonna. Prof. dr. Eugen Munteanu, traducător al Confesiunilor pe care le-a dăruit culturii române într-o limbă minunată, specialist în Biblia de la Bucureşti de la 1688, predă în Germania şi Austria. Conf. Dr. Ioana Costa, cadru didactic în cadrul Universităţii Bucureşti, facultatea de Limbi Clasice, Prof. dr. Francisca Băltăceanu, coordonatoare, împreună cu dr. Bădiliţă a proiectului Septuaginta, Dr. Marian Ciucă, locuieşte şi predă în Anglia, este cel care ne-a dăruit cea mai bună şi solid documentată ediţie a De Docrina Christiana de Augustin în limba română.

Sperăm că acestora li se vor adăuga alte personalităţi care influenţează cercetările filologice şi în domeniul comunicării nu numai în România, ci şi pe plan internaţional.

Ce cursuri voi face ca să nu fiu tentat să chiulesc?

Cursurile

Pentru a avea o idee asupra cursurilor pe care un student la specializarea Litere de la Emanuel le poate urma, iată cîteva exemple:

Comunicare şi relaţii publice – facultativ

Cultură şi civilizaţie britanică

Curs de creativitate artistică literară – facultativ

Dialectologie şi studii de geografie lingvistică

Estetică literară

Folclor

Hermeneutică literară şi biblică

Interpretări stilistice

Introducere în comunicarea electronică, blogging, construcţie de pagini web etc.

Introducere în presa audio-vizuală, radio-TV

Introducere în ştiinţa literaturii

Introducere în teoria comunicării

Istoria literaturii creştine şi spiritualist motivaţionale

Limba Greacă Clasică – facultativ

Limba Latină – facultativ

Lingvistică modernă şi semiotică

Literatura engleză veche, medievală, a Renaşterii, restauraţie, Iluminism etc.

Literatura postmodernă

Literatură americană

Literatură universală şi comparată

Motive biblice în configuraţie literară

Paleografie greacă şi slavonă

Retorica, teoria şi practica argumentării

Semiotica

Stilistică şi compoziţie literară

Studii culturale americane

Catehetică

Consiliere spirituală

Etică

Istoria baptiştilor

Metode de studiu biblic şi analiză literară asupra cărţilor Bibliei

Patristică şi istoria gîndirii teologice creştine

Ce se întîmplă la Litere?

Invitaţie la litere

           

 

            Distracţia necenzurată, gâdilatul simţurilor, superficialitatea zăludă sunt toate întristătoare feţe ale lumii în care trăim, o lume plină de tineri ce trăiesc bezmetic, ba îngropaţi în cotidian, abia răzbind să-şi încropească un trai semi-decent, ba trăind mizerbil şi zgomotos dintr-o distracţie într-alta.

            Vă veţi întreba ce are a face această constatare sumbră cu facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Emanuel” şi pledoaria pentru ca dumneavoastră să o urmaţi.

Vă asigur că nu mi-e străin acel sistem de prejudecăţi care funcţionează de minune când vine vorba de ierarhia universităţilor din ţară, o ierarhie construită în general după ureche, din auzite şi răs-auzite, în absenţa unor evaluări temeinice. Şi într-adevăr, într-un fel sună Cluj şi într-un cu totul şi cu totul alt fel sună Oradea. Bucureşti sună sublim, Oradea sună mărunt. Timişoara sună bine, Oradea sună binişor. Iaşi sună grandios, Oradea sună minor. Nu voi apăra sonoritatea Universităţii „Emanuel” din Oradea, voi spune doar că aceste aprecieri, chiar dacă ascund uneori sâmburi de adevăr, sunt nimic mai mult decât prejudecăţi. Şi prejudecăţile sunt întodeauna exemple de gândire superficială.

            Am fost şi eu asaltat de prejudecăţi pe vremea când stăteam în cumpănă încercând să decid asupra mediului în care să-mi continui formarea. Aveam în minte Clujul şi eram hotărât să urmez cursurile facultăţii de litere de acolo. Dar când momentul real al deciziei a venit, nu aveam pacea necesară, nici sentimentul acela puternic de încredinţare că păşesc în direcţia cea bună. Şi atunci, Dumnezeu mi-a cristalizat un principiu fundamental la care ţin în viaţă: orice demers înspre cultură, orice angajament faţă de lumea ideilor profane fără un solid fundament teologic şi fără un scop invariabil de a-L prezenta pe El în toată gloria Lui şi de a rămâne veşnic un agent eficace al lărgirii Împărăţiei Lui este van şi, în definitiv, duce la moarte. Atunci, Universitatea „Emanuel” cu specializarea Litere a prins contur în mintea mea. Am înţeles beneficiile şi binecuvântările împletirii celor două domenii de studiu: ideea laică cu adevărul Scripturii.

Şansa unei duble deschideri spre studiul filologic şi spre „regina ştiinţelor”, teologia, nu trebuie ratată. Vă oferă un orizont larg. Desigur, veţi descoperi voi înşivă nedesăvârşirea, nedesăvârşirea individuală (a viitorilor colegi, profesori, îndrumători etc.), instituţională, spirituală, dar dezamăgirile şi frustrările vor putea fi anulate de conştientizarea oportunităţilor care vă stau înainte în acest mediu. 

Lumea, în aspectele pe care le-am înşirat mai devreme, are astăzi mare nevoie de oameni profunzi, oameni cu ştiinţă temeinică, oameni iubitori de carte şi cuvinte, dar mai ales devotaţi cauzei lui Cristos. Apaţinem unui Dumnezeu mare, sfânt, înţelept şi fără margini şi totuşi Îl prezentăm ca pe unul mărunt, neputincios, monoton. E timpul să se ridice tineri şi să îl ducă pe Dumnezeu în arena ideii, a culturii, a literaturii să-i apere Numele şi să-I dezvăluie splendoarea.

            Secţia de Litere vă dă posibilitatea să îmbinaţi studiul teologiei cu studiul limbii şi al literaturii române ori engleze sau limbile clasice.  

Vă îndemn să veniţi la Oradea, la facultatea de litere cu aşteptări mari, foarte mari…de la voi înşivă!

            Ori de câte ori vii într-un mediu aşteptând totul din exterior, fără a a avea disponibilitatea de a investi totul din interior, ai toate şansele unei triste ratări înspre mediocritate. Când cuplezi resursele interioare la suficientele resurse exterioare – pe care le vei găsi atât în biblioteca „generoasă” a Universităţii, cât şi în oamenii pregătiţi şi deschişi spre relaţii de ucenicie – ai mari, mari şanse să îţi făureşti un nume şi un destin fericit împreună cu Dumnezeu.

 

 

Natan Mladin,

Student Litere, anul III

 

Cartenstein

De 20 de ani, cu cel mai bun prieten, S., lucrăm la o listă de 300 de cărţi care ar trebui citite pînă la 36 de ani. De ce pînă la 36? În alt post despre asta.

Ni s-a părut o idee genialissima la vremea respectivă. Am lucrat cu foarte mult entuziam şi era cît pe ce să ne oprim pe la 1000 de cărţi. De ce nu 1001 de cărţi? Fiecare de citit într-o noapte… :), ca în “Romanul adolescentului miop”

Nici acum nu strică lista respectivă. O revedem cu alţi ochi “După 20 de ani”. Este bună pentru complexat snobi :)), pe de o parte, dar poate fi o foarte bună busolă pentru cei care doresc să se orienteze în oceanul de cărţi. Studenţii îmi cer cu insistenţă lista care te poate trimite drept la balamuc în fiecare an. Îi înţeleg, mai ales acum după ce liceul românesc degenerează pe zi ce trece şi se continuă obiceiul oribil cu dictatul comentariilor la Literatura. O ascund cu încăpăţînare încă. De ce? Trebuie o avertizare: o astfel de listă este o sabie cu două tăişuri. Are o parte bună şi una otrăvită.

Am numit-o pentru o vreme “lista de formare culturală”. Prietenul meu o numeşte “ex cathedra verbi”, eu o numesc “Cartenstein“. Nu lista este o creatie artificială care se poate întoarce împotriva celui ce se joacă printre cărţi. O astfel de listă te poate amăgi şi te poate transforma chiar pe tine într-un fel de “Frankestein cultural”, un mort-viu, care pare bine informat, pronunţă tot felul de nume celebre cu infatuare, dar, de fapt, nu ştie nimic . Ce mă distrez cînd unii pronunţă cu afectare în vreun compartiment de tren cuvîntul postmodernism, dîndu-şi ochii peste cap şi culegînd admiraţiile din preajmă “băiat deştept, bre”!

Iată-l pe Cartenştain. Este intelectălăul! Are şi ochelari. Sunt falşi şi ei, au dioptrii 0, şi-a pus ochelarii doar ca să “pară mai intelectual”. Snobul desăvîrşit. Un fals. Un “om-ne-om”, un “citit”, dar nu “cultivat”. Cineva spunea: “cultura este ceea ce rămîne după ce vom fi uitat totul”. Cartenstein este snobul care pronunţă toate numele mari aproape corect, ştie multe lucuri despre tot felul de nimicuri, se plimbă printre cărţi, dar nu le poate integra în viaţa lui, este informat, dar nu s-a format lăuntric. Îţi poate reda istoria fiecărui roman, dar nu poate face critica. Are nevoie permanent de citate din critica literară pentru că “stomacul” nu i s-a învăţat să digere lucrurile tari. Române bădăran şi după ce “şi-a lărgit orizontul cultural”. Cartenstein citeşte degeaba. De fapt, da, el numai citeşte, nu lecturează, face recunoaşteri de semne şi lexeme, dar nu transformă în el hrana pentru minte. Despre asta mai pe larg, altă dată. Oricum, ţineţi minte avertismentul: o listă de formare culturală te poate transforma într-un colecţionar de cărţi, într-un devorator de pagini, într-un maniac al cititului, dar nu într-un om de cultură.

Deci, lista ar fi bună, dar cu primejdii. Unde, dar, găsim o astfel de listă? Internetul geme, este plin. Găseşti primele 100, primele 200 etc. Nu mă obosesc să dau link-urile, un google serios şi găsiţi singuri. Alta este chestiunea care doare.

Problema pe care o întîmpină cititorul cu adevărat înfometat de cultivare este sita de criterii după care sînt selectate cărţile cu pricina: cele mai citite? cele mai cumpărate? cele votate de scriitorii din 24 de ţări? cele mai civilizate ţări? cele votate pe bloguri? cele votate de academii? recomandările unor profesori de literatură de la universităţi celebre? lista lui Pruteanu? lista de pe Guardian? cele mai editate în multiple ediţii? cele recomandate de Steinhardt? cartile care au creat probleme majore, acele “turning points” in cultura? sau cele care au creat mode? cele care mi-au impresionat mie copilaria? cele care i-au impresionat lui Eliade copilăria? Români? Punem şi români? Numai literatura în engleză? Cîţi pot citi Tolstoi în rusă? Pot pune preferinţele mele? Ce spune “gura lumii” că este cel mai bun? Numai cele dintr-o anumită colecţie? Cele care au primit premiul Nobel pentru literatură? Pun cele importante, ca Rabelais, chiar dacă nu îmi place, dar a avut impact în literatura universală, la fel ca şi Balzac? Dar Ilf şi Petrov? Cum face casă bună cu Erasmus şi a sa Laus Stultiae! Ţinem cont şi de viaţa autorilor? Dacă au fost cuminţi sau nu? Da, Oscar Wilde? Se poate filtra pe epoci, pe curente? Cum te descurci în muntele de cărţi?

O listă de formare culturală te îndreaptă într-o anume direcţie. Întrebarea mea este ce vrei să te faci? Citeşti otova, la rînd, totul? Poţi să faci o salată de cărţi în care să amesteci Capitalul lui Marx cu Filocalia? Se înţelege că încă din primii ani am eliminat, deşi în multe dintre aceste liste se găsesc la loc de cinste, porcăriile lui Petronius şi Decameronul şi Gargantua şi Pantagruel? Dacă este listă de formare, listă de formare de gust trebuie să fie, nu un istoric al excreţiilor culturii universale, nu trebuie să fie nici măcar o antologie istorică a literaturii.

Aha, cu siguranţă nu trebuie să lipsească un platon, un aristotel, un exupery, un dante, Pascal, Cervantes, Swift, ce să mai spunem de Biblie care este in capul listei? Se poate fără Ioan Scărarul? Cum să te consideri “ştiut” fără Hesiod şi Homer?

Să fie o listă pe autori? Dar autorii nu sunt consecvenţi în scriitură, nu merită citită orice carte a cuiva? Cea mai bună? Cum stabileşti?

În sfîrşit, lucrăm intens la criterii, dar voi ne puteţi ajuta. Pentru folosul tuturor este. Tocmai am împlinit vîrsta la care nu mai trebuie să citesc nimic, după Pruteanu, ;)), glumesc.

Lista capătă finalmente contur. Sper să o putem dărui cu drag tuturor în curînd. Să umblaţi cu ea în buzunar şi nu cumva să vă apucaţi să o luaţi în serios şi să o parcurgeţi carte după carte. Oricum nu recomandăm nimănui să se apuce să citească după listă. VA deveni un Cartenstein. Duce curat la balamuc. Îmi plac hărţile, mă uit pe ele, dar nu ca să merg pe toate drumurile desenate acolo. Luaţi lista care este iar în durerile facerii ca pe o hartă, dar alegeţi-vă singuri drumul.

Sugestii, Reclamaţii?

Despre un prieten „normal”…

 

Cristi a fost la Oradea! A lăsat o impresie atît de bună printre studenţii de la Universitatea Emanuel din Oradea pentru că nu s-a comportat ca marea stea a culturii, ca un fel de “Michal Jackson al culturii româneşti”, ca doctorul de Sorbona, ca profesorul infatuat care nu se poate apleca spre amărîtul de student, ca cercetătorul preocupat numai de textele lui vechi şi în limbi moarte, ca ştiutul care pare să fi înghiţit o mătură.

A fost natural, a fost, cum îi place să spună “normal”!

Conferinţa despre Iuda, între excesul damnării şi moda reabilitării a fost o adevărată monografie. A pornit de la onomastică şi etimologii, apoi a călătorit prin Evanghelii, a trecut prin literatura patristică, apoi a făcut un pas în lateral spre mitologie, a revenit la Iuda ca personaj, dar cu referire la imagerie pentru a încheia aşezîndu-l pe Iuda acolo unde îi este locul, nu este diavolul, dar nici nu îl putem recupera pentru că aşa este moda.

Seara, în data de 27, la Universitatea din Oradea, a avut loc o lansare de volum LXX. S-a vorbit despre felul în care pot fi aşezaţi în acelaşi loc mai mulţi români: dacă lucrează la ceva, nu dacă dialoghează. Cum pot fi aşezaţi împreună mai mulţi creştini români? Nu dacă ţin sinoade ecumenice, numai dacă sunt persecutaţi.

În data de 28 a mai susţinut o conferinţa în Aula Magna a Universităţii din Oradea despre Maria Magdalena, îndepărtînd-o de Dan Brown.

“Păcatul împotriva Duhului”, despre Iuda, despre Codul lui DaVinci… acesta este modul în care Cristi, cu textele greceşti ale Evangheliei într-o mînă, cu textele latineşti şi eline ale părinţilor în cealaltă mînă, luptă pentru apărarea adevărului Evangheliei, acum cînd ţine postul Paştelui cu încăpăţînare şi generozitate în acelaşi timp.

Pentru unii a fost o mîncare greu de digerat. Să ne fie de bine!

La plecare: “Nu ştiu de ce mă simt aşa de bine cu voi, baptiştii! Poate pentru că sunteţi normali… .?”

Mi-a plăcut şi am spus… “Ce bine ar fi să fim normali!”. Am vrut să îl întreb ce înseamnă totuşi “normal”. Mi-a scăpat. Poate că … data viitoare.

Despre păcatul împotriva Duhului!

Rar mi-a fost dat să aud un discurs mai informat, de exegeză, de patristică, de istoria filozofiei clasice referitor la una dintre problemele cele mai dificile, după cum însuşi Augustin spunea, din Sfînta Scriptură. Mare curaj! Greu proiect! Mai ales în faţa unui episcop, a unei adunări de teologi de diverse confesiuni, jurnalişti, oameni de cultură din Oradea.

Cu timiditate şi smerenie, în ciuda celor auzite adesea despre el (cum că ar fi agresiv şi îngîmfat) fără a oferi soluţii finale, dar destul de ferm în final, fără a se depărta de tradiţia interpretării acestei scripturi, citînd chiar textul Epistolei întîi a apostolului Ioan, Cristi Bădiliţă s-a strecurat vreme de 1 oră şi 45 de minute printre greacă şi latină, printre evanghelii, epistole şi textele patristice, ajungînd cu bine la concluzii în faţa unui public foarte divers adunat la Institutul teologic greco-catolic, public pe care l-a ţinut interesat pînă la capăt, în ciuda foarte multor detalii tehnice.

Conferinţa despre păcatul împotriva Duhului nu putea fi lipsită de momentele în care trebuie să ne recunoaştem inadecvarea în faţa unor lucruri adînci şi lipsa de pătrundere în faţa celor tainice. Cristi a reuşit să păstreze echilibrul între aventura gîndului teologal şi reţinerea învăţată din studiul părinţilor Bisericii.

Sperăm să vedem textul conferinţei publicat într-o bună zi!

Şi pînă atunci să ne ferim de necredinţă, aceasta ne exclude din soluţia lui Dumnezeu, iertarea. Să nu închidem ochii cu încăpătînare în faţa Soarelui şi, în ciuda faptului că lumina încă ne penetrează pleapele, oferindu-ne cu insistenţă lumina fără umbră, să spunem cu încăpătînare că acela este întuneric şi asta pentru multă vreme. Să ne ferim de împietrirea inimii!

Cristian Bădiliţă la Oradea! Despre Evanghelia lui Iuda, Anticrist, Evanghelii false, imaginar şi imagine.

March 23rd, 2007

La invitaţia lui Marius Cruceru, Cristian Bădiliţă, coordonator al proiectului Septuaginta editat de Polirom, autor al mai multor volume care au stîrnit controverse în lumea culturală românească, specialist în patristică, va fi găzduit la Universitatea Emanuel şi va susţine o conferinţă în data de 27 martie, între orele 10 şi 12 în CApela Mare a universităţii.

Titlul conferinţei este Iuda, între excesul damnarii si moda reabilitarii.

Tema seriei de conferinţe pe care o inaugurează universitatea Emanuel prin prezenţa Dr. Cristian Bădiliţă este “Evanghelia autentică şi evanghelii false”. Aceste contribuţii vor fi publicate într-un volum în 2008.

Dr. Cristian Bădiliţă a studiat tema Anticristului aşa cum acesta se reflectă în scrierile patristice şi în problema Evangheliilor apocrife, astfel că trimiterea la Evanghelia lui Iuda nu este făcută din partea unui nespecialist în problemele acestor tipuri de scrieri.

Conferinţa pe care o va susţine dr. Bădiliţă se referă la etapele si secventele diabolizarii lui Iuda in Evanghelii si traditia patristica. Vor avea loc discutii in legatura cu “Evanghelia lui Iuda” privind datarea, localizarea, imaginea lui Iuda şi parti pris-urile interpretarii actuale.

După cum s-a putut observa deja Evanghelia lui Iuda a funcţionat ca o “bombă” dezamorsata cu efect programat. Lumea creştină nu poate face abstracţie de acest fapt de aceea trebuie reconsiderată şi revalorizarea imaginii lui Iuda in literatura si filozofia moderna: de la De Quincey la Marcel Pagnol si Eric-Emmanuel Schmitt. De asemenea, dr. Bădiliţă va face referire la tensiunea dintre imagini si imaginar.

Programul în Oradea

dr. Cristian Bădiliţă va fi cazat în cadrul universităţii şi va interacţiona cu studenţii UEO în cadrul cursurilor de luni, marţi şi miercuri.

În aceeaşi perioadă va susţine o conferinţă despre Păcatul împotriva Duhului Sfînt, la episcopia Greco-Catolică şi se va face o prezentare a volumului Septuaginta 4:2.

În cadrul aceleiaşi conferinţe se va lansa programul de pregătire în domeniul filologic la Universitatea Emanuel din Oradea.

Una dintre ultimele contribuţii ale lui Cristian Bădiliţă este volumul Singurătatea păsării migratoare, volum care va fi lansat în Oradea cu această ocazie.

Schiţă bio-bibliografică:

Cristian Bădiliţă a predat literatura şi limba greacă veche la Universitatea din Timişoara. Este doctor al Universităţii Paris IV Sorbona cu teza Métamorphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise (Paris, Beauchesne, 2005, premiul Salomon Reinach al Asociaţiei Eleniştilor din Franţa).

Coordonator al Septuagintei în cadrul New Europe College, Bucureşti.

Fellow al Istituto trentino di cultura (2002-2005) şi al Wissenschaftskolleg zu Berlin (2005-2006).

Publicaţii originale:

Călugărul şi moartea (Polirom, 1998);

Tentaţia mizantropiei. Stromate (ediţia a II-a, Curtea veche, 2006);

Platonopolis sau Împăcarea cu filozofia (Polirom, 1999);

Regele cu o harfă în mîini (Curtea veche, 2007);

Nodul gordian (ediţia a III-a, Curtea veche, 2004);

Manual de anticristologie (Polirom, 2002);

Pe viu despre Părinţii Bisericii, Humanitas, 2003;

Duminica lui Arcimboldo (Brumar, 2004);

Apocalips de buzunar (Curtea veche, 2005).

Ediţii îngrijite şi antologii:

Miturile lui Platon, Humanitas, 1996;

Eliadiana, Polirom, 1997;

Mircea Eliade. Întîlnirea cu sacrul, ediţia a II-a, Echinox, 2001;

Jean Cassien entre l’Orient et l’Occident (avec Attila Jakab), Beauchesne/Polirom, 2003;

Nostalgia Europei. Volum în onoarea lui Al. Paleologu (în colaborare cu Tudorel Urian, Polirom, 2003);

Les Pères de l’Église dans le monde d’aujourd’hui (avec Charles Kannengiesser), Paris, 2006 etc.

Traduceri comentate:

Evanghelii apocrife, ediţia a V-a, Polirom, 2005;

Trei apocrife ale Vechiului Testament, Polirom, 2000;

Evagrie Ponticul, Tratatul practic. Gnosticul, ediţia a II-a, Polirom, 2003;

Patericul, ed. a II-a, Polirom, 2005 ş.a.

http://www.cristianbadilita.ro